BACOVIA

Ego

Tot mai tăcut şi singur
În lumea mea pustie -
Şi tot mai mult m-apasă
O grea mizantropie.

Din tot ce scriu, iubito,
Reiese-atât de bine -
Aceeaşi nepăsare
De oameni, şi de tine.

Azi

In murmurul visarii
de-nceput,
imi ascut coltii
de lumina
din sarutul
de cristal
al primului venit
din paradisuri.

Ma privesc
in zambetul rozelor
si-mi admir
indrazneala.

Te uit in spatele
ultimului cuvant:
Visarea !!!

In fiecare noapte

Redevenim lumini
in fiecare noapte
si ne stingem odata cu
prima raza a diminetii.

Ne topim - redevenim oameni.
Sufletu-ti topeste sufletu-mi,
Iti ating respiratia, privirile
si sentimentele iadului.

Nimeni nu te poate opri sa-ti iei
tot ce-ti doresti,
Nimeni nu ma poate opri
sa te fur lumii in amurg.
Redevenim lumini -
in fiecare noapte

Nescrisuri

Scrasneste blestemul
     in zarea cea muta,
Eu singur te caut
     printesa-ntre astre,
Ma chinuie seara
     privirea-ti tacuta,
Suind deznadejdea
     din suflete caste.

Ma-ndeamna-amagirea
     si-mi schingiuie zarea,
Priviri, regasiri,
     suspine, abisuri,
Mai searbad sarut
     nu-i decat uitarea,
Iar chipu-ti de ninfa
     se-nscrie-n nescrisuri.

Cautare

Adulmec mirosul tacerii
si roua de pe buza-ti sovaitoare,
Ma infrupt din singuratatea
ideeii de a te avea langa mine
si ma supun ideilor
din razele rasaritului.
Ascult chinurile cocorilor
si zbaterile launtrice
ale obloanelor uitate
deschise poate ca de
ultima servitoare.
Te caut in sertarele inchise,
Unde sa te gasesc uitare ?

Zare Muta

Flori de fum de lumânare,
Printre umbre-ntre stihii,
Azvârlesc în lumea mare -
suflete ...
       ... spre drumeţii.

Fum de flori de lumânare,
Suie seara-n raze vii,
Scursă-n chinuri de licoare -
poezie ...
       ... spre beţii.

STELELE ???

Te-ai gnâdit vreodată
că stelele ar putea fi
sclipirea unor ochi
fioroşi de felină
care stă la pandă
ascunsă printre neguri
de nepătruns
şi care de-abia aşteaptă
să te inhaţe
şi să-ţi sfâşie inima
in colţii şi ghearele
cu aceeaşi strălucire
ca a stelelor ?